Scopul screeningul1 este depistarea cancerului colorectal înainte de apariția simptomelor,2 în stadii incipiente, când este cel mai ușor de tratat și cu cea mai mare rată de supraviețuire.3
9 din 10 pacienți diagnosticați timpuriu supraviețuiesc bolii4, succesul tratamentului scăzând cu fiecare fază de evoluție5, până la sub 15% în cazul cancerului diagnosticat tardiv, în stadiul IV, după formarea metastazelor.
Screeningul pentru cancer colorectal este recomandat la fiecare 2 ani, după vârsta de 50 de ani sau chiar după 45 de ani, dacă există factori de risc.6
Chestionarul de simptome pentru cancer colorectal te poate ajuta să-ți faci o idee despre riscul de cancer colorectal și necesitatea programării unui screening. Iată ce presupune acest „kit” de prevenție:
Primul pas în prevenția cancerului colorectal este consultația de gastroenterologie. Anamneza amănunțită, cu trecerea în revistă a tuturor factorilor de risc, ajută medicul să evalueze gradul de risc și să recomande apoi, gradual, testele de screening. Dacă rezultatul unui test de screening este anormal, medicul recomandă apoi teste de diagnostic.
Cum te pregătești? Fă-ți temele, informează-te în legătură cu istoricul medical familial. Dacă ai rude de gradul I care au fost diagnosticate cu cancer colorectal, polipoză adenomatoasă sau sindromul Lynch, menționează în timpul anamnezei; aceste afecțiuni pot fi ereditare și reprezintă factori de risc importanți.7
Testul imunochimic fecal8 este efectuat pentru depistarea sângelui în materiile fecale. Este neinvaziv și este recomandat anual ca metodă de screening pentru cancerul colorectal. Dacă rezultatul e pozitiv, testul trebuie urmat de o colonoscopie, pentru identificarea sursei sângerării.
Cum te pregătești? Este un test care nu necesită pregătire și nu presupune restricții alimentare. Vei primi de la medic un recipient pentru recoltarea unei probe de scaun. Poți recolta proba în orice moment al zilei, dar este important o duci la laborator pentru analiză cât mai repede. Dacă o duci a doua zi, păstreaz-o la frigider până atunci. Ai grijă să nu compromiți proba cu apă sau urină. În cazul femeilor, este important să nu fie la menstruație când efectuează testul, sângele menstrual influențând rezultatul.
Testul pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale9, o alternativă la testul FIT, utilizează o substanță numită guaiac pentru evidențierea sângelui în proba de scaun. Și aceasta este o variantă de screening recomandată anual.
Cum te pregătești? Anumite alimente și medicamente pot influența rezultatul acestui tip de test, de aceea, medicul poate recomanda o schimbare de dietă și/sau întreruperea tratamentului urmat. Dacă medicația nu poate fi întreruptă, îți va recomanda testul FIT, care nu presupune astfel de restricții.
Este un test prin care10 sunt detectate în materiile fecale atât urme de sânge, cât și modificări genetice specifice cancerului. Este mai costisitor decât FIT și FBOT și este recomandat o dată la 3 ani.
Cum te pregătești? La fel ca în cazul testului FIT.
Considerată standardul de aur în prevenția și depistarea cancerului colorectal, colonoscopia11 este o investigație invazivă, dar nedureroasă, pentru că este efectuată cu sedare. Presupune introducerea în colon, prin anus, a unui tub lung, flexibil (numit colonoscop), prevăzut cu o cameră video, care permite medicului să vizualizele interiorul intestinului gros. În timpul colonoscopiei pot fi efectuate și excizii de polipi sau prelevări de țesut pentru biopsie.
Cum te pregătești?12 Colonul trebuie golit înaintea colonoscopiei, de aceea, vei urma un regim alimentar vreme de câteva zile, iar cu o zi înainte nu vei mânca nimic și vei bea o soluție laxativă, care va provoca diaree. Iată fiecare pas pe care-l presupune pregătirea:
Colonoscopia este efectuată în ambulatoriu și durează, de regulă, 30 de minute, putându-se prelungi dacă sunt depistați polipi ce necesită excizare. O oră după procedură vei rămâne sub supraveghere.
Este recomandat să te prezinți la clinică sau spital cu însoțitor, pentru că nu vei putea conduce mașina și e posibil să prezinți o ușoară stare de slăbiciune.
Dacă nu este depistată nicio anomalie la colonoscopie, recomandarea de repetare a investigației este la 10 ani. Dacă sunt depistați polipi la nivelul colonului sau al rectului, iar examenul histopatologic confirmă prezența cancerului, urmează analize și investigații pentru stadializare și stabilirea planului terapeutic adecvat.13
Ai nevoie de mai multe informații despre cancerul colorectal? Găsești aici răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări legate de această boală – cauze, statistici, evoluție, prognostic.
1. US Centers for Disease Control and Prevention. Screening for Colorectal Cancer
2,7,13. US National Library of Medicine. Colorectal Cancer
3,5. US National Cancer Institute. Five-Year Survival Rates
4,6. Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Profil de țară privind cancerul. 2023
8,9,10. US Centers for Disease Control and Prevention. Screening for Colorectal Cancer
11,12. Institutul Fundeni. Colonoscopia