Este al treilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la nivel global și a doua cauză de deces la persoanele diagnosticate cu o boală oncologică.1 La nivelul Uniunii Europene este pe locul 2 ca incidență și ca număr de decese2. În România, este al doilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei, după cel de sân, și al treilea la bărbați, după cancerul pulmonar și de prostată.3 Cea mai recentă statistică națională arată peste 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal diagnosticate anual și peste 7.000 de decese.
Diagnosticarea în stadiu avansat. Foarte multe persoane nu efectuează screeningul4 care ajută la depistarea bolii în stadiu incipient și nu merg la consultație de la primele simptome. Prezentarea târzie la medic scade șansele de supraviețuire.5
Este un tip de cancer diagnosticat preponderent la persoanele de peste 50 de ani.6 Din acest motiv este recomandat screeningul după această vârstă7, chiar și în lipsa simptomelor, știut fiind că manifestările tipice pot apărea în stadiu avansat. Alți factori de risc8 sunt: istoricul familial de cancer colorectal, polipoză adenomatoasă sau sindrom Lynch, istoricul personal de colită ulcerativă cronică sau boală Crohn, sedentarismul, obezitatea, o dietă nesănătoasă, fumatul și consumul ridicat de alcool. Totodată, trebuie menționat că incidența este mai mare în rândul bărbaților decât în cel al femeilor.9
Riscul de cancer colorectal crește cu vârsta10, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la pacienți de peste 50 de ani. Există însă și cazuri depistate mai devreme.11 Este motivul pentru care, dacă există factori de risc, medicii recomandă screeningul de la 45 de ani.
O mutație genetică.12 Cancerul colorectal se dezvoltă din polipi, excrescențe apărute pe mucoasa intestinală. Majoritatea polipilor sunt benigni, dar unii dintre ei pot suferi mutații în timp, devenind canceroși. De aceea, polipii sunt excizați în timpul colonoscopiei și biopsiați13, pentru a vedea dacă prezintă celule anormale.
Nu este cunoscută cauza apariției polipilor. Se presupune că este vorba despre o combinație de factori genetici cu factori ce țin de stilul de viață.14 Și bolile inflamatorii intestinale, în stadii avansate, favorizează apariția acestor excrescențe colorectale.
Durează aproximativ 10 ani ca un polip colorectal benign să se transforme într-un malign.15 Însă nu toți polipii suferă astfel de mutații.
Medicul gastroenterolog este în măsură să-ți răspundă la această întrebare, după efectuarea anamnezei, și să-ți recomande schimbări în stilul de viață pentru a scădea riscul de cancer colorectal,16 dacă consideră necesar.
Persoanele cu istoric familial de cancer colorectal (părinte, frate, soră sau copil) prezintă un risc crescut să dezvolte această boală17. Riscul este și mai mare dacă ruda respectivă a fost diagnosticată cu cancer înainte de 50 de ani sau dacă sunt afectate mai multe rude de gradul întâi.
La depistarea cancerului colorectal în primele stadii, când este mai ușor de tratat și cu cele mai mari șanse de vindecare. Cancerul colorectal este tratabil în 9 din 10 cazuri, dacă e diagnosticat timpuriu.18
Ideal, medicului gastroenterolog. Însă poți merge și la medicul de familie pentru evaluarea inițială și testul pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale. Dacă testul evidențiază anomalii, vei fi îndrumat către gastroenterolog pentru continuarea investigațiilor.
Screeningul19 presupune o consultație de gastroenterologie, urmată de un test noninvaziv pentru depistarea sângerărilor gastrointestinale și de o colonoscopie.
Markerii tumorali sunt parte a testelor de diagnostic20, nu de prevenție, așadar, se recomandă când colonoscopia a evidențiat modificări la nivel colorectal ce ridică suspiciunea de cancer. Pentru acest tip de cancer sunt testate valorile antigenului carcinoembrionar (CEA) și cel al CA 19-9.
Nu. Testele FIT, FOBT și FIT-ADN21, pentru depistarea sângelui în materiile fecale, respectiv a modificărilor genetice specifice cancerului, sunt noninvazive: presupun recoltarea unei probe de materii fecale pentru a fi analizată în laborator. Colonoscopia este invazivă, dar se efectuează cu sedare, așadar, nu simți nimc.
Examinarea colonului și rectului,23 cu ajutorul unui tub lung, flexibil (colonoscop), prevăzut, la capăt, cu o cameră video. Acesta este introdus prin anus și ajută medicul să evalueze starea de sănătatea a intestinului gros, iar dacă este nevoie, să preleveze probe de țesut pentru a fi examinate histopatologic.
Colonoscopia24 durează, de regulă, 30 de minute, putându-se prelungi dacă sunt depistați polipi ce necesită excizare. Iar o oră după procedură vei rămâne sub supraveghere.
Prima colonoscopie trebuie făcută la 50 de ani,25 dar dacă există factori de risc, medicul poate recomanda efectuarea ei la 45 de ani. În cazul în care nu evidențiază modificări la nivel colorectal, se repetă, preventiv, la fiecare 10 ani, până la 75 de ani.26
Există riscul hemoragiei și al perforației peretului colonului, însă acestea sunt complicații27 foarte rare. De regulă, poate fi semnalată o sângerare temporară redusă, sesizabilă în scaun, dacă în timpul investigației a fost îndepărtat un polip.
În cazul unui infarct miocardic recent, al instabilității hemodinamice, în peritonită sau după o intervenție chirurgicală recentă cu anastomoză.28 În general, este necesar să treacă cel puțin 6 săptămâni de la evenimentele acute înainte de efectuarea unei colonoscopii.
În regim alimentar cu 3 zile înainte de investigație, repaus alimentar cu o zi înainte și administrarea unei soluții laxative pentru curățarea colonului.29 Medicul poate recomanda și întreruperea administrării unor medicamente sau suplimente alimentare.
Dacă examenul histopatologic arată că sunt prezente celule canceroase, urmează stadializarea bolii și inițierea tratamentului.30 Dacă polipii nu sunt canceroși, ai nevoie de monitorizare. Predispoziția pentru malignizare31 este crescută în cazul polipilor adenomatoși, al polipilor mai mari de 1 cm și dacă polipii sunt prezenți în număr mare (peste 3). Frecvența cu care trebuie repetată colonoscopia va fi stabilită de medic.
La 2 ani, după împlinirea vârstei de 50 de ani32 sau chiar după 45 de ani, dacă există factori de risc.33 Există însă și teste pentru depistarea sângerărilor gastrointestinale care pot fi repetate anual – sunt teste neinvazive, care presupun recoltarea unei probe de materii fecale pentru analizarea ei de laborator. Colonoscopia, dacă nu a evidențiat probleme, se repetă la 10 ani.34
Poate fi descoperit din stadiul 0, numit și cancer in situ,35 când celulele anormale sunt localizate strict în mucoasa intestinală sau rectală și nu au invadat țesuturile sănătoase din jur.
Cele mai comune simptome36 sunt: disconfort abdominal (senzație de prea plin, dureri, crampe, balonare), schimbări de tranzit intestinal (diaree sau constipație frecvente, senzație de evacuare incompletă), sângerări rectale sau prezența sângelui în scaun, senzație de slăbiciune sau oboseală pronunțată, pierdere involuntară în greutate, senzație de greață și vărsături frecvente.
Da, sunt simptome prezente și în alte afecțiuni,37 iar acesta este un motiv în plus să te programezi pentru consultație. Autodiagnosticarea și automedicația sunt contraindicate și contraproductive. Ai nevoie de diagnostic de certitudine.
Să te prezinți urgent la medic. Prin investigații specifice, acesta poate stabili dacă este vorba despre cancer colorectal sau o altă afecțiune cu care împarte simptomele. Diagnosticarea certă și inițierea cât mai rapidă a tratamentului adecvat sunt cruciale.
Nu neapărat. Sângerările rectale pot fi și semn de hemoroizi.38 Însă este necesar să te evalueze cât mai repede un specialist. Diagnosticul va fi stabilit după consultație și investigații.
Cancerul colorectal are cinci stadii de evoluție:39
Cel mai frecvent, cancerul colorectal în stadiul IV produce metastaze40 la ficat, dar poate invada și plămânii, creierul sau oasele. În această fază de evoluție, la simptomele descrise anterior se adaugă noi manifestări,41 specifice organului afectat.
Aceasta diferă în funcție de stadiul în care a fost depistată boala:42
Fă screeningul la intervalul recomandat și schimbă-ți stilul de viață pentru a elimina factorii de risc modificabili:43 adoptă o alimentație sănătoasă, bogată în fibre și săracă în grăsimi, fă mișcare, redu-ți greutatea corporală, dacă ești supraponderal sau obez, renunță la fumat și la alcool (dacă este cazul).
1,30. Organizația Mondială a Sănătății. Cancerul colorectal
2. Comisia Europeană. Colorectal cancer burden in EU
3. The Global Cancer Observatory, Romania. 2022
4,19,21,26. US Centers for Disease Control and Prevention. Screening for Colorectal Cancer
5,42. US National Cancer Institute. Five-Year Survival Rates
6,8,10,12,14,15,17,20,28,30,31,43. US National Library of Medicine. Colorectal Cancer
7,18,25. Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Profil de țară privind cancerul. 2023
9,16. American Cancer Society. Colorectal Cancer Risk Factors
11. US National Cancer Institute. Colorectal Cancer Rising Rapidly among Young Adults
13,22,23,24,27,29. Institutul Fundeni. Colonoscopia
37. US Centers for Disease Control and Prevention. Symptoms of Colorectal Cancer
38. US National Library of Medicine. Rectal Bleeding
39. US National Cancer Institute. Colon Cancer Treatment
40,41. Cancer Research UK. Symptoms of advanced bowel cancer